I.2. Coopers (Sare de lămâie)

– Un pahar de tequila, te rog! l-am rugat pe Dan, barmanul.

– Rox, iar eşti prost dispusă? mă întrebase în timp ce-mi pregătea băutura.

Dan era un fost coleg de liceu ce se angajase ca barman după ce a luat bacalaureatul cu nota minimă, dar lui nu-i păsa atât de mult nota cât îi păsa de joaca cu băturile. Era fascinat de tot ce însemna flambare, alcool, grade, tărie şi agitare. Pentru el, băutura era pe primul loc şi apoi sexul. Lucra la Coopers şi de vreun an eram clienta lui fidelă şi ştia cu ce să mă servească. Îmi cunoscuse toate preferinţele şi de fiecare dată când mă vedea intrând pe uşă, tequila era specială pentru mine din partea lui. Asta era doar startul.

Eu, evadasem fără să mă observe careva de la propria petrecere de bun venit, la Coopers. Era un obicei pentru mine să mă arunc în patima gradelor când simţeam că mă dezechilibram în viaţă. De când îmi pierdusem prietenii, familia nu mă recunoştea şi fosta „soacră” mă arăta cu degetul de fiecare dată când mă observa pe stradă, îmi alesesem calea viciilor. Dacă era week-end (vineri, sâmbătă, uneori şi  joi) vizita mea era la Fratelli (club de lux – fiţe), iar în rest… Coopers (simplu şi biliard). În plus, când aveam chef de un bărbat, ştiam cum să fac ca la final să plec cu el să facem sex. A doua zi, nici nu ne cunoşteam. Deobicei asta se întâmpla când mă duceam la Fratelli, dar în seara aceea aveam chef de o partidă şi speram să-mi pice un AS prin Coopers.

Stând de vorbă cu Dan, alături de mine se aşezase un bărbat carismatic, şaten, cu puţină barbă şi ceruse un Aperol. Eu savuram un wiskey cu gheaţă între timp şi îl observasem cu coada ochiului.

– Pentru un domn ca tine, Aperol e pentru fătălai, i-am spus zâmbindu-i şi jucându-mă cu o şuviţă de păr.

Dan începuse să râdă şi îmi făcuse cu ochiul. Tipul se apropiase de mine şi parfumul lui parcă mă îndemna să fac conversaţii cu el. M-am întors către el să-i observ privirea şi îmi făcuse cu ochiul.

– Doresc două pahare de Caipiroska, îi ceruse barmanului. În contul meu consumaţia din seara asta, şi îi întinse cardul zâmbitor ce era cuprins între două degete.

Tipul se întoarse cu faţa către mine şi-mi zâmbi într-o parte. Ochii lui erau ciocolatii şi străluceau de la spoturile din bar, iar barba lui ce abia îi creştea, îi scoteau perfect buzele în evidenţă, moment în care am vrut să le savurez. Îmi propusesem să plec cu el şi să mă joc. Ceva mă atrăgea la el şi trebuia să-l savurez. După care adio!

Dan ne servise cu cele două pahare de Caipiroska şi le-am ciocnit amândoi.

– Alex, îmi pare bine de cunoştinţă, spuse el în timpul ciocnirii.

Mă blocasem. Mă mai întrebase tipi cum mă numesc şi pentru că îi voiam doar pentru o aventură de-o noapte ori le spuneam alt nume ori eram directă cu ce voiam de la ei. Însă, în seara aia mi-am spus prenumele real şi că sunt o idioată de organizatoare de evenimente la EventLux. Alex comandase între timp încă două pahare de vodkă şi îmi povestise că şi el e manager la o cafenea din  cadrul Palasului.

În timp ce-mi povestea ce face el acolo, îmi adusesem aminte de Franco şi motivul angajării.

*

– Poftim?

– Da, domnişoară… Conform dosarului tău, nu avem siguranţa şi dovada clară că te-ai vindecat şi eşti fără experienţă. Însă, ai ştiut să ai atitudine la interviu, ai zâmbit şi ai reuşit să termini frazele peste soţia mea. Mulţi au ieşit plângând din sală.

– Dar…

– Stai liniştită, nu va afla nimeni despre dosarul tău! Laura a fost atât de afectată când a murit Magda încât a fost uşor să o conving că ea ar fi semănat cu tine la vârsta ta…

Eram degustată brusc şi între timp îmi era şi milă. Milă de prostia lui Franco sau de moartea fiicei lor? Franco îmi explicase că fata cu care seamăn era prima şi iubirea vieţii lui care s-a îndrăgostit de ea treptat, iar cu Laura a fost dragoste la prima vedere şi ea rămăsese însărcinată din prima noapte de sex. S-au bucurat enorm, chiar o iubeşte nespus de mult şi doreşte din suflet să-mi ofere un viitor la EventLux prin simplu fapt că tipa vieţii lui şi inteligenţa mea. Eventual, voia să devenim prieteni foarte buni, ceea ce mă îngrijorase asta. Însă nu îmi era clar faza cu tipa şi acea Magda, ceea mi-a rămas să aleg calea inteligenţei. Franco încercase să mă asigure că nu se va da la mine, dar gesturile îl trădau subtil şi mă retresesem ca să pot fugi de la petrecere.

*

– Roxana? Roxanaaa!? mă strigase Alex. Am comandat încă un rând de vodkă… Noroc? şi ridicase paharul în aer.

– Ăăă… noroc… şi l-am dat pe gât tot odată.

– Uau! Ai experienţă… De ce mă priveai aşa insistent în timp ce vorbeam? mă întrebase râzând şi luându-mă de mână.

Cât timp îmi adusesem aminte de ceea ce mi-a spus Franco la petrecere, privirea îmi rămase fixată pe Alex şi trebuia să găsesc un motiv. El a comandat încă un rând de băutură pe care l-am dat pe gât tot odată şi apoi m-am aplecat spre el şi brusc am început să-l sărut pasional. Nu s-a retras. Şi-a pus paharul pe tejghea şi mi-a băgat degetele în păr să le plimbe până la vârfuri. Mă săruta cu o poftă nebună în timp ce-şi coborî degetele de-a lungul coloanei mele, ceea ce mă făcea să-l iau din locul ăla, dar spre surprinderea mea, mi-a luat-o înainte şi ne-am dus la cel mai apropiat hotel….

A doua zi dis-de-dimineaţă am lăsat un bilet lângă el „a fost grozav, Alex. Aici se termină joaca” şi am plecat în grabă acasă să mă schimb ca apoi să fug la servici. La EventLux mă întâmpinase în uşa liftului Laura. Era îmbrăcată precum o avocată manechin şi mă privi suspectă.

– Ai probleme de punctualitate sau… vrei tăiere din salar? mă întrebase nervoasă în timp ce mă îndreptam spre biroul meu.

Sara mă privi plictisită şi îşi văzuse de treabă. În prima săptămână a fost monotonie pentru că Franco nu era, Sara nu voia să vorbească, iar Laura se ocupa de contabilitate. Toată săptămâna întârziasem din cauza nopţilor petrecute la Coopers cu Alex şi avusesem noroc că Laura avea de umblat pe la bănci şi finanţe.

Sâmbătă seara, mi-am luat o rochie fină, neagră, scurtă şi am ieşit singură la Fratelli. Nu era prima dată când ieşeam aşa, ci devenise o obişnuinţă de când rămăsesem singură. În timp ce ascultam versurile Shakirei şi savuram o tărie la bar, cineva mă atinsese pe spate.

– Ce mică e lumea, mi-a spus la ureche… Alex.

Rămăsesem surprinsă de apariţia lui la Fratelli pentru că îmi povestise la prima întâlnire că nu-i plac cluburile de fiţe, dar avea o petrecere. Mă pupase pe obraz şi mă servise din partea petrecerii cu nişte cocktail-uri flambate. Ne ameţisem amândoi şi râdeam din orice. La un moment dat, Alex îmi propusese să terminăm petrecerea la Coopers la un biliard şi cine va pierde va fi pedepsit în pat. Nu prea voiam să accept jocul în condiţiile în care îi lăsasem bilet că s-a terminat joaca şi eu mergeam doar pe o singură noapte. Însă, am acceptat şi ne-am dus la Coopers să jucăm biliard până ne-am retras în baie clubului ca să fiu pedepsită pentru că pierdusem jocul.

După ce-am ieşit din club, ne-am suit în maşina lui să dormim pentru că nu ne mai simţeam în stare să ajungem acasă. Cred că nici nu puteam să pronunţ corect adresa, însă dimineaţa l-am trezit şi l-am dezamăgit.

– Alex, nu ne mai întâlnim şi nu ne mai distrăm aici. Nu mă cunoşti când mă vezi în Coopers…sau oriunde, i-am spus hotărâtă şi încercam să deschid portiera.

– Dar… încercase el să se dezmeticească din somn.

Am trântit portiera…

Reclame

Un gând despre “I.2. Coopers (Sare de lămâie)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s