Ai sau n-ai, tot COVID este
N-am vrut să spun despre asta, dar cred că ar fi timpul să scriu despre faptul cum știrile legate despre pandemie îi dobitocește pe unii oamenii. Despre cum bagă frica în oameni și te îmbolnăvesc mai rău decât boala.
Fiind o persoană cu o boală cronică ce are ca simptom tuse, din nefericire frecvent… am ieșit să iau aer și am stat pe o bancă la o prietenă care avea niște clienți la magazin. Auzindu-mă una dintre cliente cum tușesc, i-a spus prietenei mele că dacă mă simt bine și că aș avea covid. Ea mi-a spus acest lucru, mi-a luat apărarea și am decis să mă retrag ca să nu-i creez probleme.
A doua zi, m-am dus să-mi cumpăr niște haine și am făcut tot ce a ținut de mine să stau deoparte de oameni, mai ales când tușeam. Nu am putut să remarc privirile suspecte asupra mea când tușeam. Am decis să plec, că oricum eram super obosită de la tuse.
M-am simțit atacată sau jignită subtil la psihică deoarece în ziua de azi, orice simptom care poate nu are nici o legătură cu noul virus, te bagă direct la suspecți sau cum zic unii, deja ai virusul.
Eu știu că n-ar trebui să bag în seamă aceste lucruri pentru că mă cunosc cel mai bine, dar faptul că ți se aruncă privi ciudate sau pentru că te scoate din cabinet (are covid) doar pentru că tușești sau ai vreo dispnee din cauza efortului cardiac sau nu mai știu eu ce, începi să te simți mic și poate uneori să-ți fie frică pentru că nu știi cum reacționeaza îndoctrinații sau „geniile”.
Plus, câtă minte să am să umblu pe stradă cu COVID în lesă și să-i dau drumul să muște. Am destul ale mele și nu doresc să mă mustre conștiința.
Nu zic că nu există virusul sau că nu poate fi periculos pentru oamenii cu alte boli cronice, dar asta nu înseamnă că ar trebui să ne sălbăticim ca și cum am fi din Coreea de Nord sau nu știu ce animal sălbatic care poate ataca omul.
Este trist pentru că lumea este din ce în ce mai rea, egoist și avară, iar ăsta e doar începutul…
Fiți buni și aveți grijă de voi… Sunt puternică 💪
O notificare de pe wordpress îmi deranja dansul pe care îl aveam în sânge în acel moment. La început l-am amânat, dar când am citit la un moment dat, scria ceva de genul „aniversare wordpress”, „Aniversare fericită cu wordpress… 4 ani”
