Dincolo de zidul meu

Dincolo de zidul meu se află tot felul de oameni cu diferite probleme. Mi-au trebuit ani, experienţe ca să ajung (poate târziu pentru unii) că dacă eşti mulţumit cu ceea ce ai, lucrurile vor evolua în favorea ta. Astfel:

  • am acceptat ceea ce am şi că nu pot schimba oricât m-aş da peste cap
  • omul îl accepţi aşa cum este şi nu încerci să-l schimbi
  • nu judeci
  • nu critici
  • îţi asumi
  • munceşti
  • doar tu contezi
  • cine ţi-e prieten cu adevărat rămâne lângă tine indiferent de situaţie
  • calitate şi nu cantitate
  • fă bine şi uită-l
  • fără aşteptări
  • trăieşte momentul
  • bucurăte-te de ceea ce ai
  • călătoreşte
  • dansează
  • iubeşte
  • desenează
  • fugi
  • ţipă
  • visează
  • munceşte cinstit
  • ajută
  • zâmbeşte

pentru că … VIAŢA ESTE PLINĂ DE SURPRIZE…

eu stau după o viaţă fără oxigenoterapie, tu?

mai gândeşte-te bine la ce răspuns îmi vei da…

Lucruri simple ce aduc fericirea

Nu ştiu cum sunt unii, dar eu… pot să spun cu mâna pe inimă că bucuria adevărată stă în lucruri simple. Lucruri pentru care nu plăteşti bunuri materiale sau bani.

Săptămâna asta, fiind într-un mediu ocupat, am descoperit că acei oameni din jurul meu sunt cei mai simpli oameni. Ei nu se omoară în haine soft, fetele în machiajuri sau bărbaţii în cuvinte comune – ei nici măcar nu se omoară cu complimente la prima vedere, ci pur si simplu adoptă un comportament de „bun venit colega noastră” sau „simte-te ca acasă!”. Credeţi-mă, că uneori e ca şi cum nu exist. Serviciul e servici şi atât! Continuă lectura „Lucruri simple ce aduc fericirea”

I. 4. După câțiva ani (Sare de lămâie)

– Mă scuzați! m-am ridicat brusc.
El chicoti şi se ridicase în picioare zâmbindu-mi şarmant. M-am uitat mai atent la privirea lui şi simțeam că îl cunosc de-o viață. Pe lângă asta, toți nervii mei acumulați de la Sara şi Alex s-au eliminat lăsând loc calmului. Am ridicat deodată sprâncenele ca semn de uimire. Nu-mi venea să cred că ne reîntâlnim şi nu-mi venea să cred cât de mult îşi poate pune timpul aprenta pe chipul unui om. Nu-mi venea să cred în ce timp ne-a adus destinul în față.
– Ce femeie frumoasă te-ai făcut! Te rog, ia loc! şi-mi oferi un loc lângă el.
– Nu pot să cred! Sebastian… tipul care râdea mine în copilărie, chicoteam.
– Păi, dacă erai amuzantă, zâmbi. Apropo… dă-mi voie să te pup.
Nici nu avusesem timp să mă aplec că deja fusesem pupată pe obraz şi când se retrase mă privi în ochi. Mă simţeam ciudat.
– Cât de prost poate fii cineva să râdă de doi ochi de smarald? Continuă lectura „I. 4. După câțiva ani (Sare de lămâie)”

Timpul trece… anii trec şi ea avansează…

Viaţa nu te întreabă niciodată dacă eşti pregătit să primeşti ceva. Fericirea nu se programează… şi nici iubirile adevărate … şi nici veştile despre boli.

Timpul trece… anii trec şi ea avansează. Nu dau detalii cine este acea „ea”. Oricum voi fi judecată şi nici nu mă interesează. Continuă lectura „Timpul trece… anii trec şi ea avansează…”

I. 3. Mai mult decât… (Sare de lămâie)

În următoarele două săptămâni a fost linişte la EventLux. Parcă nimeni nu-mi observase întârzierele şi începusem să mă ataşez de locul de muncă. Tot în acele săptămâni mă apropiasem de Sara mai mult decât o colegă. Pe lângă că era o tipă super de treabă, era şi sărită de pe fix ceea ce observasem într-o dimineață când mă izbise de perete în baie cu amenințări:

– Roxana, nu-ți merge cu mine cum îți merge cu fustangii tăi de prin cluburi! mă ținuse lipită de perete.
Avea forță şi ce nu ştia era că eram nervoasă deoarece mi se oprise maşina la semafor şi am avut scandal ca să o mut.
– Sara, te rog, să taci! o sfătuisem prieteneşte, dar ea insistase cu amenințările.
– Vreau disciplină şi punctualitate! Altfel vom deveni duşmance şi te fac să te întorci unde ți-e locul!
Din momentul acela am împins-o cu putere eliberându-mă de forța brațelor ei. Chiar nu aveam dispoziția necesară să fac circ şi la birou, dar faptul că mă amenințase cu acel loc, a umplut paharul.
– Deci… agresivă… nu mă miră faptul că… Continuă lectura „I. 3. Mai mult decât… (Sare de lămâie)”